zapada

La Predeal este mereu zapada. A fost permanent din noiembrie si pana acum. Astazi a fost zapada cu soare si cu pasari. Da! pe jos era iarna, in copaci era primavara. Pasarile au cantat permanent. Superb. Si cald. M-a cuprins o liniste atat de mare pana la tulburare. Ciudat.

In acelasi timp din ce in ce mai putina lume. Criza ne arata semne clare. Si mai lipsesc si toti cei carora li s-a luat de orice forma de turism in tara. Si-s de acord cu ei.

Pe fuga, o stampa de primavara-iarna:

"In fulgul de nea cazut ieri
mi-am citit azi urma si linistea
m-am topit sub brazi, m-am scurs pe stresini,
m-am tarat pe sub schiuri,
am adormit pe gard si izvoare

simt miros de iarba necrescuta
iar pasarile amesteca in cantecul lor
fumul din horn cu norii din cer

e inca iarna
si nu m-am decis cui sa-i las mostenire
aceasta pretioasa
abadonare"

timpul

multi spun ca se contracta. multi spun ca simt real acest fapt. mama spune mereu ca anii zboara ca zilele. eu cred ca aceasta simpla a patra dimensiune ne spune ca exista. E din ce in ce mai frig in univers si ca atare materia se contracta. e chiar asa de greu de inteles?
mi-aduc aminte de Ana Blandiana (citat aproximativ): "sunt asemenea nisipului clepsidrei: timp in cadere"
nu stiu ce aveti de gand cu criza asta de secunde si de ani, dar eu mi-am cumparat cateva clepsidre babane si le tin conservate bine, pentru zile negre, pentru zile scurte.
chiar nu mai am timp sa scriu.

nedumerire

nu stii mereu ce urmeaza sa faci iar intamplarea sau liberul arbitru te imping spre directii usor cetoase. de aceea ma asez acum pe-o margine de fraza si astept, citindu-va unora blogg-urile, sa se arate soarele. imi caut poteca in aceasta lume stranie in care putem sa alegem personajele, putem sa alegem de vrem au ba sa interactionam cu ele.

am sa ma scriu pe mine, am sa va scriu pe voi, am sa-i scriu pe cei ce-i vad si pe toti cei pe care nu-i vad, am sa incerc o colectie de empirice vs. meditative.

sa fiti cuminti!